Numerele 928 şi 929 ale revistei LE GENERALISTE oferă cititorilor câteva articole de mare interes, - Fecunditatea sub control genetic. Exploatând sursele de ultimă oră, dr. Michel Debry relatează (după o serie de articole din Nature Genetics, iunie 2009) rezultatele unor cercetări privind controlul genetic al limitelor fecundităţii feminine – menarha şi menopauza – când, exceptând variaţiile legate de rasă, talie, masă corporală, calitatea aportului nutriţional şi practicarea sportului, controlul este exercitat de anumite asocieri din genom: cele aflate în proximitatea genei LIN28B (prezentă pe braţul lung al cromozomului 6, în poziţia 6q12) şi legate de talia adultă, respectiv de unele asocieri, printre care BRSK1 şi MCM. (...)
Pe când, în România, atingea apogeul campania sinistrei teorii minc(i)uniste a „alimentaţiei raţionale“, francezul Michel Montignac publica o carte intitulată „Mănânc, deci slăbesc“. După un start dificil, lucrarea a cunoscut un succes considerabil, ediţiile sale succesive, mereu reînnoite, s-au vândut în lume în 16 milioane de exemplare. (...)
Primele trei articole din nr. 3/2009 al publicaţiei DIABETES CARE – Ediţia în limba română se intitulează Factori ce contribuie la creşterea reactivităţii plachetare la persoanele cu DZ (dr. D. J. Schneider), Insulina, insulinorezistenţa şi semnalizarea plachetară în DZ (dr. V. Randriamboavonjy, dr. Ingrid Fleming) şi Terapia antiplachetară în DZ: eficacitatea şi limitările strategiilor terapeutice actuale şi direcţiile viitoare (dr. D. J. Angiolillo). (...)
Articolul îl puteţi citi în săptămânalul nostru, Viaţa medicală.
În acest mod califică dl prof. dr. Dumitru Bulucea respectata revistă a CMMB MEDICINA MODERNĂ, care a împlinit 15 ani de apariţie lunară neîntreruptă, evidenţiind „conţinutul extrem de bogat şi de variat al subiectelor dezbătute“, colectivul redacţional „de excepţie“, „calitatea de instrument formator al noilor generaţii de medici“, ca şi publicarea unui program de educaţie medicală continuă“ şi apariţia grafică „atractivă“. (...)
Sumarul nr. 4/2009 al REVISTEI ROMĂNE DE MEDICINĂ DENTARĂ pare anume conceput spre a-i aduce o consolare cât de mică dnei prof. dr. Mihaela Păuna, autoarea editorialului „Cercetarea ştiinţifică universitară – între dorinţă şi realitate“, în care deplânge faptul că „şcoala românească din ultimii 20 de ani se pare că nu îşi găseşte calea“ – sufocată de birocraţie, de necorelarea anului universitar cu cel fiscal, de deficienţele de comunicare ş.a.m.d. (...)
În sfârşit, să ne oprim la două eseuri ale celui pentru care poezia ştiinţei nu este un termen echivoc. Poate alegerea este şi subiectivă, dar o încep cu ultimul eseu din „The Lives of a Cell“, intitulat „Cea mai mare membrană din lume“. (...)
Au apărut, recent, la Editura Medicală Amaltea, volumele GHIDURI ŞI PROTOCOALE ÎN PEDIATRIE şi URGENŢE ÎN PEDIATRIE. BOLI CRONICE ÎN PEDIATRIE, în ediţii îngrijite de profesorii Adrian Georgescu şi Eugen Pascal Ciofu, publicate în pregătirea conferinţelor naţionale de Pediatrie din anii 2008 şi 2009. (...)
Articolul îl puteţi citi în săptămânalul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în săptămânalul nostru, Viaţa medicală.
În prima apariţie din acest an, revista Societăţii Academice de Medicină a Familiei, PRACTICA MEDICALĂ, se remarcă în mod deosebit, mai întâi, „Editorialul“ prof. asoc. dr. Adrian Restian, Rezerva de creier, având drept obiect modificările structurale cerebrale din demenţe şi îndeosebi din boala Alzheimer (BA) (...)
Trei dintre cele mai interesante articole din nr. 1/2009 al REVISTEI ROMĂNE DE REUMATOLOGIE apar sub semnătura prof. dr. Horaţiu D. Boloşiu: Editorialul O schimbare de paradigmă în boala artrozică, referatul general Dactilita: o manifestare insolită de interes reumatologic şi sinteza, inserată la rubrica „La graniţele reumatologiei“, Bolile lui John Fitzgerald Kennedy. (...)
„Curajul meu se aplatizează“, scria odinioară Montaigne, cu onestitate şi francheţe, în „Essais“, despre care s-a afirmat că este o capodoperă scrisă de un om de rând. Peste vreo două secole (în 1741), Voltaire încerca parcă să neutralizeze conotaţia negativă a cuvântului, ca „partizan al aplatizării Terrei la poli“. (...)
Dedicată memoriei profesorului George I. M. Georgescu, întemeietorul Centrului de Cardiologie din Iaşi, cartea dlui conf. dr. Florin Mitu şi a dnei prof. dr. Cătălina Arsenescu- Georgescu, SINDROMUL METABOLIC – UN PARADOX AL CIVILIZAŢIEI? (Editura PIM, Iaşi, 2009) este justificată de creşterea enormă a interesului ce se acordă sindromului metabolic (SM), pe de o parte datorită prevalenţei acestuia, cauzată (!) îndeosebi de creşterea «epidemică» a obezităţii, iar pe de altă parte din cauza datelor tot mai numeroase care îi conferă statut de precursor al bolii cardiovasculare şi al diabetului zaharat de tip 2, precum şi evidenţei că „în centrul tratamentului SM se află schimbarea stilului de viaţă, în care dieta şi exerciţiul fizic reprezintă cheia de boltă“, în timp ce „medicaţia va fi administrată (doar) atunci când mijloacele nonfarmacologice nu au adus rezultatele scontate şi vor aborda fiecare componentă a SM conform unui algoritm specific“. (...)
O carte de mici dimensiuni, apărută recent (Editura PIM, 2009) este salutată de dna prof. dr. Florica Glăvan, care o apreciază astfel: „Presărată cu umor intelectual, vădind rădăcini adânci în cunoaşterea obiceiurilor folclorice, autorii se identifică cu ştiinţa populară, fapt pentru care nu pot decât să le mulţumesc şi să îi felicit pentru minunatul dar oferit nouă, celor din specialităţile medicinii dentare“. (...)
În finalul articolului anterior menţionam că verbul citer – a cita a fost împrumutat în secolele XIII – XIV din latinescul „citare“, care avea însă o istorie îndelungată. Încheiam cu precizarea că în epoca republicană română, „citare“ era utilizat în limbajul politic şi juridic. (...)
Cea mai importantă manifestare reflectată în paginile revistei VIAŢA STOMATOLOGICĂ nr. 3/2009 a fost Congresul AMSPPR (18–21 martie, Bucureşti), cu o impresionantă participare internaţională, ocazie cu care au avut loc masa rotundă „Viaţa stomatologică – o revistă pentru practicieni“, sesiunea susţinută în limba franceză, cu prezenţa preşedintelui Gadet, prof. dr. Denis Bourgeois, ca şi intervenţia prof. dr. Alexandre Mersel, preşedintele Grupului de Lucru ORE-FDI, „Educaţia“. (...)
În articolul precedent n-a mai fost loc pentru gazzetta, un cuvânt cu o origine surprinzătoare, dar şi demnă de interes, deoarece evocă o perioadă grea din viaţa veneţienilor. Totodată, acest cuvânt a fost consacrat de un mare jurnalist şi medic. (...)
Am amânat, dar nu în zadar, chiar şi pentru o adaptare văratică a rubricii, o istorie etimologică surprinzătoare şi complexă, datorită căreia verbul citer – a cita a dobândit un nou sens, pe măsura importanţei citării ca practică interumană. Care se extinde mult mai departe decât în tipăriturile autorilor de scrieri ştiinţifice de toate felurile. (...)
Aşa cum şi-a obişnuit cititorii revista LE GENERALISTE publică şi în numerele 926 şi 927 câteva articole remarcabile de orientare profesională dintre care autorul s-a oprit la cele despre munca în schimburi şi consecinţele sale, AIT şi AVC şi despre osteoporoză. (...) Despre toate acestea puteţi citi în săptămânalul nostru, "Viaţa medicală".
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
